Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
Bine aţi venit pe site-ul RAMI81-Suflete deschise. Acest site isi doreste sa fie util tuturor persoanelor care au nevoie de orice fel de ajuror. Aici va gasi prieteni adevarati care vor incerca sa le dea un sfat, o alinare, sa-i incurajeze, sa simta ca nu sunt singuri pe lume.
Echipa noastra este formata numai din persoane care stiu sa ce inseamna greutati in viata si stie sa aprecieze si sa ajute oamenii la necaz ascultandu-i si inercand sa le ofere o vorba buna.
Aici veti gasi tot felul de informatii medicale la diverse boli, veti gasi informatii despre terapii noi. Aici o sa fie scrise povesti de viata, cazuri umanitare si diverse teme interesante referitoare la viata noastra de toate zile.
 
 

Gripa

Boala infectioasa contagioasa, cauzata de un grup de
virusuri in continua transformare, gripa loveste cu o
agresivitate ce difera de la un val epidemic la altul,
cu daune imense pentru om si societate, uneori chiar
dezastruoase (sa amintim doar cele 20 de milioane de
victime ale "gripei spaniole"...).

Virusurile acestei boli provin de la fiinte purtatoare, bolnave ori
aparent sanatoase, animale, pasari, oameni.

Cercetari de data recenta sustin chiar ca acesti agresori sunt
adusi din neant, in coada cometelor sau in meteoriti.
In ce priveste victimele, ele se recruteaza mai ales
dintre oamenii care in anotimpul rece s-au
suprasaturat cu alimente "moarte", fara vitaminele
naturale din legume si fructe, cu multe carnuri si
grasimi, si a caror rezistenta fata de boala scade.

Epuizarea fizica si stressul cotidian, in conditii de
frig, sunt implicate in producerea bolii, stiut fiind
ca oboseala nervoasa scade imunitatea, ceea ce il face
pe om sa nu poata raspunde in mod adecvat in fata unei
agresiuni (motiv pentru care contracteaza repetate
infectii, raceli, herpes, pneumonii s.a.).

Complicatiile gripei, prevenirea si tratarea lor

Am credinta, ca respectarea recomandarilor de mai sus inlatura in cea
mai mare masura riscul complicatiilor legate de
contractarea acestei viroze, ce pot fi numeroase si
greu de stapanit. Astfel, se pot produce
meningo-encefalite, alterarea muschiului inimii,
pneumonii, ruperea pleurei (pneumotorax), hemoragii,
nefrite, astuparea unui vas de sange, reaprinderea
unei tuberculoze, otita, sinuzita, avort, nasteri
premature, malformatii congenitale, alergii cu
blocarea laringelui, astm, apendicita acuta,
peritonita, pancreatita.

Oricare complicatie poate surveni in timpul ori dupa trecerea puseului febril,
cand dupa un interval oarecare reapare ridicarea
temperaturii si apar simptomele unei noi afectiuni. In
primele luni de sarcina, gripa ameninta integritatea
fatului. Unele observatii arata ca infarctul ori
atacul de apoplexie sunt precedate de gripa sau o alta
viroza; la fel, herpesul recidivant, Zona Zoster si
pareza faciala "a frigora". Repet insa: respectarea
chiar din primele ore a masurilor generale de
tratament asigura stapanirea bolii de catre organismul
insusi, prin mijloacele de aparare cu care este
natural dotat.

O atentie sporita trebuie sa manifeste bolnavii cirotici, pentru ca unele medicamente,
miscari sau tusea pot rupe varicele esofagiene. Din
aceleasi motive, cei cu hernie diafragmatica isi
agraveaza suferinta (am indicat repausul mai mult in
fotoliu). Important de stiut: gripa care nu trece in
doua saptamani necesita neintarziat control medical
(un indiciu fiind si mentinerea nejustificata a unei
temperaturi de peste 37,6 grade C).

Diabeticii de ambele tipuri sa continue tratamentele care sa le
corecteze glicemia, cu un plus de atentie pentru
repausul fizic si aportul sporit de apa, pentru a
usura functionarea rinichilor, aflati deja in
suferinta la cei cu glicemia crescuta. La fel si ce
cu cataracta ori glaucom, sa nu neglijeze aplicarea
instilatiilor oculare, la intervale regulate.
Pacientii neoplazici, desi slabiti fizic si
imunologic, au nevoie totusi de regim restrictiv pe
durata febrei.

Ce trebuie facut dupa gripa?

Deoarece aparatul
digestiv, ficatul si pancreasul au fost agresate, este
indicat ca alimentatia sa se reia cu mancaruri usor
digerabile, sucuri de fructe si legume, supe si creme
de zarzavaturi, prune uscate, putina zeama de varza
murata, tarate, grau incoltit, apoi lapte si lactate
cat mai proaspete, carne slaba, peste, pasare, de
preferat fierte. Toate acestea sunt necesare, pentru
ca organismul, o data scapat de boala, are nevoie de
un timp pentru a-si reveni. Gripa este o boala ce lasa
organismul cu imunitatea prabusita.

In incheiere, trebuie spus ca organismul este dotat de
la sine cu capacitatea de a face fata agresiunii
virale. Victime la aceste invazii infectioase cad
numai aceia dintre noi care nu au optat pentru un stil
de viata rational, de hranire echilibrata, si pentru o
medicatie administrata numai dupa o temeinica
meditatie. Nu in ultimul rand, ca importanta: cat mai
multa credinta in Dumnezeu si in taria de a ne vindeca
trupul, prin forta spiritului divin din noi.

Cum recunoastem gripa?



Afirmatia unor persoane ca nu au temperatura cand fac gripa nu este adevarata, pentru ca aceasta boala implica obligatoriu prezenta febrei. In absenta ei, diagnosticul se exclude.

Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 grade C, timp de 3-5 zile, apoi scade cand organismul reuseste sa produca anticorpi suficienti sa neutralizeze agresorii.

Boala invadeaza - afirma unii cercetatori - mai ales organismele suprasaturate de mancare si toxine, pentru ca apoi, prin pierderea apetitului, sa se produca un proces depurativ.

La febra se adauga o stare de rau general, dureri musculare, frisoane, greturi ori varsaturi repetate, tuse chinuitoare, dureri de cap de intensitate variabila, dureri de ochi, infundarea nasului, secretie nazala iritanta, usturime in gat.

Aceasta usturime este, de obicei, primul semn al bolii si trebuie luate urgent primele masuri. In acest moment, temperatura nu depaseste 37,5 grade C si se considera ca viroza s-a declansat.

Respiratiile frecvente, greutatea in respiratie (mai ales la sugari si copilul mic, la batrani, bolnavii cardio-pulmonari), durerile abdominale si ale muschilor membrelor si coloanei vertebrale completeaza tabloul clinic al prezentei maladiei gripale de forma obisnuita si necomplicata.

Bine ar fi ca boala sa poata fi prevenita prin masuri de crestere a rezistentei organismului la infectii in anotimpul friguros. (Hrana monotona, lipsita de fructe si legume proaspete, asociata cu stresul cotidian scad imunitatea.)

Gripa si antibioticele

Inca de la inceput trebuie precizat ca aceste medicamente nu au nici un efect in combaterea gripei aflata in stadiu incipient.

Numai in gripa tratata neglijent si tardiv, cand apar complicatii bacteriene infectioase, trebuie luate antibiotice, dar numai dupa o corecta evaluare a raportului beneficiu/risc.

Ultimele cercetari medicale confirma o situatie foarte grava, si anume: desi antibioticele au salvat si salveaza multe vieti, administrarea lor in exces a dus la o adaptare a germenilor care provoaca boala, anulandu-le eficienta, fapt ce face necesare alte antibiotice si mai puternice (mult mai scumpe si nu lipsite de riscuri) pentru tratarea unor infectii bacteriene odinioara banale (otite, pneumonii, sifilis, blenoragie, meningo-encefalite si multe altele).

Sunt tot mai frecvente infectiile cu germeni patogeni, ce nu pot fi distrusi de nici unul din antibioticele cunoscute.

De retinut: orice gripa care nu trece in 5-6 zile sau o viroza respiratorie care nu cedeaza in 2-3 saptamani necesita control medical urgent.

Masuri de prevenire

Cuprind mai ales mijloacele ce urmaresc cresterea rezistentei generale
a corpului prin reconsiderarea alimentatiei naturale,
a dozarii efortului in perioada frigului, ocrotirea
rezistentei mucoaselor respiratorii, pentru a nu
deveni porti de patrundere pentru agentii patogeni.

Nu consumati alimente reci sau fierbinti, evitati
condimentele, renuntati la fumat si la alcool.
Evitarea pe cat posibil a contactului dintre oamenii
sanatosi si bolnavi, respectarea carantinei in
spitale, maternitati, camine, crese s.a. sunt masuri
epidemiologice strict necesare.

Vaccinarea anti-gripala

este contraindicata daca
boala a aparut, fiind posibile complicatii din cele
mai grave, deoarece organismul este deja solicitat
imunologic si nu este oportuna o solicitare
suplimentara.

Pregatiti o Infuzie din 2 lingurite de amestec la o cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
In anotimpul rece, mai expusi infectiei gripale sunt copii si batranii, persoanele cu imunitate scazuta.
Protejati-va organismul prin evitarea expunerii indelungate la frig si umezeala, printr-un aport proteic si vitaminic suplimentar in perioadele reci ale anului.

Aportul de citrice (bogate in vitamina C), o alimentatie echilibrata din punct de vedere nutritional,
evitarea suprasolicitarii fizice, a aglomerarilor umane, va pot feri de gripa si complicatiile acestora


in timpul epidemiilor se raspandeste aceasta boala infectioasa, prin intermediul picaturilor de saliva emise de bolnav. Dupa o incubatie de cateva zile sau chiar ore, se instaleaza brusc cu febra, stranut, tuse, lacrimare, cefalee.

Este produsa de trei tipuri principale de virus (A, B, C).
Unele tipuri de virus au submultipli (Av A2). in cazuri obisnuite, fara epidemii, simptomele de gripa dispar dupa cateva zile, persistand astenia si transpiratia.

Formele sunt variate, de la simple guturaiuri si rinofaringite pana la laringite, traheite, bronsite. in epidemii apar complicatii. Complicatiile pot da simptome nervoase, gastrointestinale (greata, voma, dureri abdominale, diaree) sau respiratorii (bronhopneumonie).
Boala debuteaza cu febra, chiar peste 40°C timp de 3-5 zile, apoi scade. Boala atinge in primul rand organismele invadate de toxine. Apar dureri musculare, frisoane, greturi, tuse, dureri de cap si ochi, infundarea nasului, secretie nazala, usturime in gat. Aceasta usturime este de obicei primul semnal al bolii, cu temperaturi de 37,5°C.

Imunitatea data de gripa (6 luni-2 ani) este pentru un singur tip de virus, nefiind valabila si pentru alt tip de virus. Antibioticele nu au eficacitate decat in caz de complicatii. Bolnavul va sta la temperatura moderata in aer curat si umezit, in repaus la pat, regimul alimentar cat mai usor, vitaminizant si hidric iar cat tine febra nu se va consuma carne. Se va lua suplimentar vitamina C fiole (1-2 fiole/zi), se va suge vitamina A care ajuta caile respiratorii. Nasul va fi curatat cu picaturi de apa + sare + 2-3 picaturi ulei de menta si pin. Se va face si gargara cu aceasta solutie. Se vor bea ceaiuri antibiotice (cimbru etc.) si dezinfectante. Se vor face gargare si inhalatii dezinfectante; se vor bea ceaiuri pentru tuse, calmante sau expectorante, dupa caz, sau sirop de ceapa sau ridiche. Febra va fi combatuta prin ceaiuri contra febrei.

Repausul fizic si alimentar este cel mai eficace remediu natural. O febra ce se prelungeste 3-5 zile indica prezenta unor complicati. Pe frunte se pun felii de cartof crud sau de mar.

Repausul in fotoliu este indicat pentru ca previne iritarea faringelui prin refluxul de continut gastric sau in caz de tuse, prevenindu-se agravarea unei hernii hiatale.
Copiii, in caz de febra mare, vor fi inveliti in prosoape umezite cu apa la temperatura camerei. Vezi si �Febra".
Se evita suflarea nasului cu insistenta pentru ca astfel se impiedica elimi
narea secretiei din sinusuri si se impinge continutul din nas in sinusurile
paranazale, unele situate in apropierea creierului.
Se aeriseste des camera, temperatura mediului sa fie moderata si se fac bai
calde la picioare.

Fumatorii trebuie sa renunte la fumat in acest timp. Daca febra cu 39-40°C se prelungeste peste 4-5 zile, daca apar varsaturi repetate, dureri mari de cap si ochi, nu se suporta lumina, apar toropeala si durerile in muschi de-a lungul coloanei, poate fi vorba despre o meningo--encefalita.
Dupa vindecare se reia alimentatia cu mancare usor digerabila: supe si creme de zarzavat, piureuri de legume, putina varza murata, prune uscate, grau incoltit, apoi lactate, tarate, supe de carne, peste. Se fac exercitii fizice.

Auto-asistenta



* Repaus total.
Nu se paraseste patul decat dupa doua zile in care nu a mai fost prezenta febra.

* Alimentatie:
un regim pe baza de alimente bogate in vitamine, bogate in substante de balast, pentru a curata intestinele, clisma cu ceai de plante, in primele zile se consuma mere rase, mai multe pahare cu suc de varza zilnic.

* Pentru a calma durerile si a reduce starea de disconfort, se vor aplica diferite masuri de asistenta: bai de abur pentru obraz, inhalatii cu infuzie de musetel si cimbrisor, tratamente sudorifice: bauturi calde (in special dupa amiaza, cand se transpira mai mult), bai calde generale cu eucalipt sau namol mineral (atentie la persoanele cu probleme circulatorii), bai progresive, la picioare. Dupa un tratament sudorific, este recomandabil sa se spele capul cu o infuzie de cimbrisor. impachetarile la nivelul gambelor pot avea un efect binefacator, mai ales daca sunt mari.

* Argila consumata 1 lingurita intr-o jumatate de pahar cu apa, de 2 ori pe zi; cataplasme cu argila pe piept, frunte, ceafa.
in cazul febrei se consuma multe lichide.

Se recomanda in special bauturile pe baza de citrice, bogate in vitamina C (grapefruit, lamaie, portocala), de asemenea suc de coacaze si de afine; unele ceaiuri de plante au proprietati expectorante, sudorifice, tonifiante, care dau rezultate bune, cum ar fi: eucalipt, soc, tei, potbal, coada soricelului, radacina de papadie (decoct), lumanarica, maces. Aceste ceaiuri se beau fara zahar.

* Nu se iau medicamente febrifuge, pentru a scadea febra!
Febra este o reactie naturala a organismului, care lupta impotriva virusilor. La o temperatura ridicata, majoritatea virusilor sunt distrusi.

* Posibilitatile de aplicare a uleiurilor esentiale sunt numeroase: inhalatii cu cimbrisor si dafin, masaj pe gat si piept cu eucalipt si arbore de ceai, cateva picaturi puse pe pijama sau pe fata de perna.

* Cand trebuie sa se mearga la doctor? Atunci cand dupa toate masurile de auto-asistenta, boala nu se amelioreaza dupa 4-5 zile, cand starea generala este proasta, cand febra depaseste 39 0 C, cand infectia se propaga in regiunea bronhiilor.

Cum pot fi prevenite complicatiile si vindecata gripa?

Se spune adesea ca "bine tratata, gripa dureaza 7 zile, iar fara tratament se vindeca intr-o saptamana".

Mai aproape de adevar sunt aceia care afirma ca: "o gripa dusa pe picioare dureaza mai mult". Intr-adevar, repausul fizic si alimentar este cel mai eficace remediu natural de lupta cu boala, un mijloc de tratament ce trebuie adoptat inca la inceput, singurul menit sa evite complicatii ulterioare, soldate adesea cu moartea.

Temperatura foarte ridicata (repet, nu exista gripa fara febra) justifica si ea impunerea unui repaus alimentar total, deoarece, cand organismul este febril, mancarea ingerata ramane nedigerata, cauzand dereglari gastro-intestinale ce se adauga constipatiei, prezenta si ea in suferintele febrile.

Controlul temperaturii de doua-trei ori pe zi are un dublu scop: preventiv (e bine ca boala sa fie surprinsa din timp, cand cateva zile de repaus si un regim moderat cu multe lichide o pot stopa) si altul de supraveghere a evolutiei bolii.

O febra ce se prelungeste peste 3-5 zile semnaleaza prezenta unei complicatii, a unei suprainfectii microbiene si/sau fungice (cu un mucegai) ce se adauga gripei.

Ceaiurile de fructe de padure si frunze de nuc sunt de preferat celor preparate din flori ce contin polen (tei, musetel, sunatoare etc).

Ele trebuie indulcite cu zahar (eventual), evitand in timpul bolii consumul de miere, care poate avea in unele cazuri efecte alergizante pentru mucoasa bronhica.

Apa de menta (cateva frunze de izma se tin 30 de minute in apa, la temperatura camerei, fara a se fierbe), usor indulcita si cu un adaos de 1-2 lingurite de zeama de citrice, bauta fragmentat pe durata a cateva ore, are efecte benefice in combaterea durerilor de cap, a greturilor, a vomei sau a tulburarilor abdominale cauzate de constipatie (daca aceasta dureaza mai mult de 3 zile, se recurge la o clisma cu apa simpla, la temperatura de 37-38 grade C).

Apa de baut (minerala ori de la robinet), la temperatura camerei, consumata pe toata durata febrei, in cantitate de aproximativ 1,5 l pentru 24 de ore (la o greutate corporala de 60 kg), asigura o buna si naturala transpiratie (spre deosebire de cea produsa de medicamente), ce ajuta enorm rinichii, extrem de solicitati in timpul acestei boli (dovada urina de culoare inchisa).

Apa in cantitate sporita are efecte bune si asupra circulatiei capilare din creier, inima, plamani si piele.

Sucurile de fructe si legume, preparate pe moment in casa si numai diluate cu apa, sunt de preferat celor din comert (conservate) sau compoturilor si supelor cu legume fierte (supele de carne sunt contraindicate pe intreaga durata a febrei).

Febra ridicata poate fi potolita prin aplicarea de comprese cu apa rece si felii de cartofi cruzi pe frunte, luand si 1-3 fiole de Algocalmin pe zi (pe cale orala, evitati tabletele) si prin recurgerea la un post alimentar aproape total.

Repausul in fotoliu este si el un mod de usurare a bolii, fiindca previne iritarea faringelui prin refluxul de continut gastric ori prin agravarea unei hernii hiatale de catre tusea ce insoteste gripa. La copilul mic, febra nu produce frisoane, ci convulsii ce pot fi inlaturate prin impachetari in prosoape umezite cu apa la temperatura camerei, timp de cateva minute.

Evitati Fenobarbitalul ori Romerganul, nu folositi instilatiile ce contin Cloramfenicol (cazuri mortale), preparatele glicerinate (produc pneumonii), Efedrina - mai mult de 1-2 zile (paralizeaza muschii vaselor nazale si pierderea mirosului). Persoanele cu antecedente de infectie rinosinuzala sa evite suflarea nasului cu insistenta (alternativa este sa scuipe in batista) pentru ca astfel se impiedica eliminarea si drenarea secretiei din "buretii ososi" (sinusurile), ba mai mult, se impinge continutul infectios din nas in sinusurile paranazale, unele situate in apropierea creierului.

Aerisirea repetata a camerei, pastrarea unei temperaturi moderate si baile calde la picioare pot aduce un sprijin in remediul bolii.

Bolnavii ce nu pot ramane la domiciliu trebuie sa evite cat mai mult efortul fizic, sa nu consume decat sucurile si ceaiurile indicate mai sus, iar daca temperatura nu scade in 2-3 zile sa solicite sfatul medicului.

Vaccinurile si celelalte preparate din antigene virale ori bacteriene nu trebuie folosite de catre cei la care gripa deja s-a instalat.

Solicitat deja imunologic, organismul nu mai trebuie supus la un efort suplimentar de aparare, care poate reprezenta un risc cu complicatii imprevizibile.

Preventiv: vaccinurile stimuleaza sistemul imunitar, invata organismul sa produca anticorpi.

Neajunsul este ca in fiecare an apar tulpini noi de virusuri gripale si, pana se pune la punct un alt vaccin, boala se raspandeste din nou.

Descoperiri foarte recente, care speram sa ajunga si-n Romania, inlatura acest neajuns.

Femeia gravida trebuie sa fie deosebit de atenta in a respecta recomandarile de tratament in caz de gripa, iar in primele doua luni de sarcina o recomandare de intrerupere nu este ceva nefondat sau exagerat.

Pe durata febrei, mamele ce alapteaza se vor mulge, aplicand repetat comprese cu apa rece pe sani.

Alimentarea pruncului la san trebuie oprita.

Femeile aflate in aceste doua situatii sa evite pe cat posibil orice medicamente, apeland la mijloacele naturale de aparare.

Fumatorii sa faca un efort ca in perioada acuta a acestei boli sa renunte la tigari.

Pentru periajul dintilor si clatirea gurii (am stabilit ca mancarea nu-si are rostul in gripa), se foloseste numai apa la temperatura camerei. Important: daca febra se mentine continuu peste 39-40 grade C, mai mult de 4-5 zile, daca e insotita de varsaturi repetate, dureri mari de cap, dureri de ochi, dureri in lungul muschilor sirii spinarii, daca nu se suporta lumina si se instaleaza o toropeala accentuata - toate aceste simptome pledeaza pentru un diagnostic de meningo-encefalita, situatie ce necesita urgent un consult medical competent.

Complicatiile gripei sunt numeroase si de aici nevoia adoptarii unor masuri riguroase de tratament pentru a evita riscul aparitiei unor rinite, sinuzite, amigdalite, otite, mastoidite, traheobronsite, pneumonii, tuberculoze, astm, paralizie faciala, herpes la ochi, zona zoster, alergii, apendicita, hemoragii, tromboflebite, arterite, infarct de miocard, la plamani, la creier ori intestinal, ruperea varicelor esofagiene la cirotici.

Toate aceste complicatii sunt posibile pentru ca organismul este slabit imunologic, devenind prada usoara pentru microbi, de unde si necesitatea cresterii rezistentei naturale a organismului si a stoparii penetrarii agentului patogen prin poarta sa de intrare: mucoasa nazala.

Tratamente naturiste pentru gripa



In cazurile usoare, necomplicate, se poate apela la urmatoarele tratamente naturiste:

- impachetare calda cu infuzie de flori de tei sau soc;
- frectii cu otet de menta, salvie sau levantica;
- inhalatii cu aburi de infuzie de busuioc sau musetel, urzica sau galbenele;
- comprese fierbinti pe piept cu suc de lamaie;
- bai fierbinti la picioare cu faina de mustar.

Ca tratament intern, adjuvant in gripa si guturai, se recomanda urmatoarele plante:

Flores Tyliae (flori de tei), Flores Sambuci (flori de soc) - infuzie din 1-2 lingurite la o cana de apa
(se beau 2-3 cani pe zi)
Flores et Radix Primulae (flori si radacina de ciubotica-cucului) - mai ales cand afectiunea este insotita de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din radacini) dintr-o lingurita la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi.
Herba Hyssopii (isop) - infuzie (1-2 lingurite de planta la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi)
Cartex Salicis (coaja de salcie) decoct din 2 linguri coaja la o cana de apa; se beau 2-3 linguri pe zi.


Se pot utiliza urmatoarele amestecuri de plante medicinale:

1. CORTEX CINAMMOMI (scortisoara) - 10 g
FLORES SAMBUCI (flori de soc) - 30 g.
HERBA ORIGANI (sovarv) - 30 g.
HERBA SERPYLLI (cimbrisor) - 10 g.
RADIX GEL (radacina de cerentel) - 20 g.
Se prepara o infuzie dintr-o lingura amestec la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi, indulcita cu miere.

2. FLORES SAMBUCI (flori de soc) - 20 g.
FLORES TILIAE (flori de tei) - 20 g.
HERBA CENTAURI (tintaura) - 10 g.
HERBA TARAXACI (papadie) - 10 g.
CORTEX SALICIS (coaja de salvie) - 20 g.
STROBULI LUPULI (conuri de hamei) - 20 g.

Se prepara un decoct (prin fierbere 5 minute) dintr-o lingura de amestec la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu miere

3. FLORES CHAMOMILLAE (flori de musetel) - 20 g.
FLORES SAMBUCI (flori de soc) - 20 g.
FLORES TILIAE (flori de tei) - 20 g.
HERBA ORIGANI (sovarv) - 30 g.
HERBA SERPYLLI (cimbrisor) - 10 g.

Tinctura de propolis (cate o lingurita dimineata si seara) la toate tipurile de raceala;
Ceai pe baza de soc (contra febrei), ghintura (decoct din 1 lingura la 500 ml apa - se bea fractionat inaintea meselor - contra febrei), coaja de salcie (decoct din 2 linguri/cana), tintaura (se bea 1/4 cana inaintea meselor principale), brustur (decoct din 2 linguri de radacini la 500 ml apa timp de 2 min.; se bea caldut inainte de mesele principale), scai-vanat (decoct din 2 linguri/cana - combate tusea), unguras, cimbru (omoara microbii) si alte plante dezinfectante: cimbrisor, musetel, coada-soricelului, eoada-calului, macese, catina, tei, urzica, sovarf, trei-frati-patati, patlagina, busuioc, menta, trandafiri, barba-popii etc.
Alimente bogate in vitamina C: patrunjel, grape fruit, vitamina C (o fiola); Vitamina A (supta); polivitamine, polen, miere.
Contra virusilor se iau: Cu si infuzie de scortisoara si cuisoare -2 lingurite/cana - 2 cani/zi. Sucuri de legume cu mere. Dimineata se face cura de ulei.
Ulei de eucalipt, anason, fenicul, cuisoare, jneapan, brad, cimbru, levan-tica, isop, menta.
Sirop de varza rosie (6500 ml) + sofran (3g) + miere (250 g) - se fierbe. Decoct de tarate (20 min.) indulcit cu miere. Pe piept se pune compresa calda cu branza de vaci sau terci de mamaliga.


� Tinctura de propolis si cura de ulei care distruge microbii nu trebuie sa
lipseasca.
� Se vor pune comprese calde pe piept (nu uscate care usuca mueozitatile)
sau cataplasme cu mustar. in caz de febra mare, frectiile cu otet aromat,
prisnitele pe burta cu otet, sau sosetele umezite cu otet vor face minuni.

� Preventiv, in perioada de epidemii, se va intari sistemul imunitar: zilnic
se vor consuma dimineata catina, fructe si legume bogate in vitamine. Vezi
�Sistemul imunitar". Exercitiile fizice trebuiesc facute chiar si in perioada
de boala.
� Se beau sucuri de legume :

- morcov + sfecla + spanac (curata sangele). Acelasi efect are daca in loc
de spanac se foloseste castravete.
- hrean ras (1-2 lingurite) + lamaie (dizolva mueozitatile).
- morcov + telina + spanac (curata, elimina mucozitatile dizolvate de
hrean).

- morcov + telina + ridichi (vindeca mucoasele si elimina mucusul
dizolvat de hrean).
- morcov + laptuca + spanac (sarurile de Mg din laptuca refac tesutul
bronhiilor).
Presopunctura

� Masarea zonelor reflexe a punctelor limfatice, a amigdalelor, a splinei, a
nasului, a sinusurilor.
� Bai cu faina de mustar negru
bai fierbinti la picioare.

Am observat ca ma vindec mult mai repede (3-4 zile) decat cei care iau antibiotice (corpul lupta si cu toxicitatea medicamentelor, care tulbura echilibrul metabolic). De fapt, denumirea de antibiotic spune destul: anti si bios se traduc literal �contra vietii".
Totul consta in intarirea sistemului imunitar. De altfel, ma imbolnavesc greu. Au fost ani in care nu am racit niciodata.
� La gripa, sunt indicate: saruri de aur, argint, cupru si multa vitamina C.
� Mestecati seminte de marar pentru prevenire. Consumati varza, portocale.
� La inflamatii sunt bune comprese cu frunze de varza.
� Gargara de 3-4 ori/zi cu tinctura din patlagina - 40 picaturi/10 linguri cu
apa.
� Decoct din viorele - 3 lingurite/2 cani cu apa - se fierb 20 de minute. Se
face gargara de 3-4 ori/zi.
� Inhalatii dintr-un amestec de flori de busuioc si chimen, 2 linguri intr-un
vas cu apa in clocot. Se fac 2-3 inhalatii pe zi.

� Frectii cu otet aromat din petale de trandafir sau levantica (vezi la �Febra").
Se fac 2-3 frectii pe zi.
� Tinctura de propolis.
� Pentru nas o solutie alcatuita in parti egale din miere si apa distilata. Cu un
tampon steril inmuiat in solutie se picura in fiecare nara cate 3-4 picaturi,
de 2-3 ori/zi.

� Gargara cu suc de gutui sau de lamaie.
� Gargara de 2 ori/zi cu infuzie de turita mare (Agrimonia Eupatoria) -
3-4 lingurite de frunze si flori la o cana cu apa.
� Gargara de 3-ori/zi cu decoct din scoarta de alun - 2 lingurite la o cana cu apa.
� Decoct din frunze de salcie - 2 linguri la o cana cu apa - se iau 3 linguri pe
zi, impotriva durerilor musculare.
� Gargara de 3-4 ori/zi cu infuzie de flori de galbenele - 5-6 lingurite la o
cana cu apa. Are actiune antiseptica impotriva Stafjlococului auriu si
Candidei albicans.
� Gargara de 3-4 ori/zi cu tinctura din flori de galbenele - 30 picaturi la
4 lingurite cu apa.

� Dl. Ing. Ioan Groza de la S.C. �Natura" SRL Arad confirma recomandarea
mea de a trata cu usturoi o gama larga de boli ca: hipertensiune, diabet,
arterita, infectii urinare, cistite, constipatii, diaree, tiuituri in urechi,
infectiile cailor respiratorii etc. El are rolul unui antibiotic natural. in caz
ca nu este tolerat de organism pot apare neplaceri digestive, ale ficatului,
vezicii biliare etc. in acest caz se vor folosi doar cataplasme cu apa de
usturoi, frectii la maini si picioare sau numai cataplasme in talpa piciorului.
Preventiv sa se consume de 2-3 ori/saptamana cel putin 3-4 catei de usturoi.

� in gripa, dl. Groza da urmatoarea reteta de macerat de usturoi (se poate
folosi si in alte afectiuni): Se zdrobesc 6-8 capatani de usturoi, se pun in
borcan si se toarna un litru de apa rece. Se amesteca. Pentru a diminua
mirosul se pot pune 2 radacini mici de patrunjel rase sau 2 linguri cu
frunze de patrunjel. Dupa cel putin 2 ore, maceratul poate fi consumat - se
beau zilnic 5-10 linguri sau inghitituri din maceratul strecurat. Maceratul
se strecoara pe masura ce este consumat.

� Se mai beau zilnic 3 cani cu ceai de tintaura (infuzie) sau un amestec de
3 plante la alegere: tintaura, tei, cimbru, nalba, patlagina (cate o lingurita
amestec de plante la o cana cu apa clocotita).
� Se curata 5 cepe mari (preferabil rosii, de Fagaras), se maruntesc si se acopera
cu 8 linguri miere. Se lasa o zi si o noapte, amestecand des. Siropul format
se strecoara, se pune intr-o sticla inchisa si se tine in frigider maxim o
saptamana sau o zi la temperatura camerei. Se ia cate o lingurita de 3-4 ori/zi.

Ce trebuie facut dupa stingerea febrei gripale?



Reluarea unei alimentatii normale, rabdare, deoarece aparatul digestiv a fost agresat.

Se incepe deci cu mancare usor digerabila: supe si creme din zarzavaturi, piureuri de cartofi si legume, morcovi, telina, sfecla, putina varza murata, prune uscate oparite, grau germinat, tarate si se continua cu sucuri de fructe proaspat preparate. In functie de toleranta, se introduc treptat lactatele, supele de carne, carnea slaba, pestele (preferabil fierte ori pregatite la cuptor).

Acest tratament de recuperare digestiva se completeaza cu cel de antrenare fizica si exercitii respiratorii de recuperare psihica, toate necesare pentru ca organismul scapat din boala are nevoie de timp ca sa-si revina dupa conflictul infectios.

De asemenea, in sezonul friguros purtati haine adecvate, calduroase.

Natura l-a inzestrat pe om cu mijloacele necesare de a face fata agresiunilor virale, numai ca noi am uitat sa traim cat mai aproape de natura si in spiritul ei, stilul nostru de viata fiind prea adesea irational.

Batranii, copiii mici, femeile gravide si bolnavii cronici trebuie sa evite, pe cat posibil, contactul direct cu persoanele gripate, iar acestea sa caute sa se izoleze de cei din jur, sa tina fularul la gura cand vorbesc, stranuta sau tusesc.